SECȚIUNEA II: SISTEMUL DE REFERINȚĂ

 

CAPITOLUL 4. REFERINȚA DIACRONICĂ

4.1. Ceramica daco-romană

 [p.60]

4.1.2. Ceramica dacică de la Locusteni

            Alături de ceramica culturii Chilia-Militari, au fost alese alte câteva loturi, unele restrânse, din areale distincte, pentru a avea, măcar sub formă de schiță, un tablou ceva mai larg al unor teritorii proxime.

            Din Oltenia a fost ales lotul vaselor lucrate cu mâna din necropola de la Locusteni[1]. Au fost stabilite 4 grupe morfologice, primele două având câte două variante.

            Micul lot de la Locusteni prezintă analogii relative interesante. Poate cea mai frapantă este situația din Anexe (p. 278) , unde grupa Lcs 1b (poz. 399) întâlnește grupa 3c din Slovacia (sec. VI-VIII), formă realizată atât de mână cât și cu roata, relativ puțin numeroasă (6 exemplare, din care 3 întregi). Legătura nu este una deterministă, nemijlocită, ci se datorează morfologiei dacice generale. Faptul pare să confirme ipoteza lansată, cu mulți ani în urmă, de I. H. Crișan, conform căreia daco-geții au supraviețuit în Slovacia până la venirea slavilor, de care au fost asimilați[2].

            Aceluiași factor – marea răspândire a culturii dacice și existența unor elemente definitorii cu caracter general – i se datorează analogia de la p. 280, unde grupa Lcs 1a (poz. 505) întâlnește grupa 1 de la Târgșor[3] și media ceramicii lucrate cu mâna de la Bacău-Curtea Domnească[4] (ambele ceramică de secol VI).

[p.61]

            O altă analogie a grupei 1a (poz. 670), pe al doilea tabel (p. 283) este grupa 11 a ceramicii romane din Oltenia (provenită în parte tot din necropola de la Locusteni), fapt care se datorează începutului contaminării culturale a celor două serii de produse, de origini atât de diferite. Această analogie aruncă o lumină instructiv㠖 chiar dacă indirect㠖 asupra grupei 1 de la Târgșor, cât și a ceramicii de la Bacău (aceasta, fiind o medie nediferențiată morfologic, este mai puțin certă).

            Lotul ceramicii lucrate cu mâna de la Locusteni, fiind mic, inclusiv cu o paletă morfologică restrânsă, adresează deci o grupă romană, una din zona Subcarpaților munteni, un grup ceramic din centru Moldovei și o grupă din Slovacia, rata de integrare în ansamblu fiind de 30%.

 

ÎNAPOI LA CUPRINS VOLUM I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – ceramica de la Soporu de Câmpie



[1] POPILIAN 1976, nr. cat. 943-955.

[2] CRIȘAN 1969, p. 107.

[3] DIACONU G. 1978, fig. 3.

[4] MITREA 1980, pl. XXIII-XXIV.