SECȚIUNEA II:
SISTEMUL DE REFERINȚĂ
CAPITOLUL 4. REFERINȚA
DIACRONICĂ
4.1. Ceramica daco-romană
[p.60]
4.1.2. Ceramica dacică de la Locusteni
Alături
de ceramica culturii Chilia-Militari, au fost alese alte câteva loturi, unele
restrânse, din areale distincte, pentru a avea, măcar sub formă de schiță, un
tablou ceva mai larg al unor teritorii proxime.
Din
Oltenia a fost ales lotul vaselor lucrate cu mâna din necropola de la Locusteni[1].
Au fost stabilite 4 grupe morfologice, primele două având câte două variante.
Micul
lot de la Locusteni prezintă analogii relative interesante. Poate cea mai
frapantă este situația din Anexe (p. 278) , unde grupa Lcs 1b (poz. 399)
întâlnește grupa 3c din Slovacia (sec. VI-VIII), formă realizată atât de mână
cât și cu roata, relativ puțin numeroasă (6 exemplare, din care 3 întregi).
Legătura nu este una deterministă, nemijlocită, ci se datorează morfologiei
dacice generale. Faptul pare să confirme ipoteza lansată, cu mulți ani în urmă,
de I. H. Crișan, conform căreia daco-geții au supraviețuit în Slovacia până la
venirea slavilor, de care au fost asimilați[2].
Aceluiași
factor marea răspândire a culturii dacice și existența unor elemente
definitorii cu caracter general i se datorează analogia de la p. 280, unde
grupa Lcs 1a (poz. 505) întâlnește grupa 1 de
la Târgșor[3]
și media ceramicii lucrate cu mâna de la Bacău-Curtea Domnească[4]
(ambele ceramică de secol VI).
[p.61]
O
altă analogie a grupei 1a (poz. 670), pe al doilea tabel (p.
283) este grupa 11 a ceramicii romane
din Oltenia (provenită în parte tot din necropola de la Locusteni), fapt care
se datorează începutului contaminării culturale a celor două serii de produse,
de origini atât de diferite. Această analogie aruncă o lumină instructivă
chiar dacă indirectă asupra grupei 1 de la Târgșor, cât și a ceramicii de la
Bacău (aceasta, fiind o medie nediferențiată morfologic, este mai puțin certă).
Lotul
ceramicii lucrate cu mâna de la Locusteni, fiind mic, inclusiv cu o paletă
morfologică restrânsă, adresează deci o grupă romană, una din zona
Subcarpaților munteni, un grup ceramic din centru Moldovei și o grupă din
Slovacia, rata de integrare în ansamblu fiind de 30%.
MAI DEPARTE ceramica de la Soporu de Câmpie
[1] POPILIAN 1976, nr. cat.
943-955.
[2] CRIȘAN 1969,
p. 107.
[3] DIACONU G. 1978, fig. 3.
[4] MITREA 1980,
pl. XXIII-XXIV.